Citez : " Sa iasa la tabla un nefericit : Gamulescu ! " - " Am iesit !!!! " - " Bine. Chiriac ! Chiriac nu e. CRISTEA !! Ai fost ?! Ai fost ! Grigoroiu, neaahhhh ! Iurascu, da. Hai, ai ajuns ?! ". Am incheiat citatul. Buuun. Sa trecem in revista. Este putin cam fix. Profa afirma multumita ca nu am nicio absenta ! Sunt mandra de mine pentru ca am rezistat chinului aproape un semestru si nu am de gand sa ma dau batuta. HAI CRISTEA ! STIU CA POTI !
Aerul din clasa e ataaaaaat de inchis. Sa-i dea cineva drumul, eliberati-l !
X pe langa unu plus alfa pe doi si ceva cu trei ori zece la minus opt. Apoi altceva cu zece la minus sase fara unu si ne da ceva cu trei. Ahh, e trei ori doi virgula treizeci si patru ori o suta optzeci. Rezulta ca energia electrica este egala cu o mie doua sute saizeci si trei virgula sase Jouli ( se pronunta GIULI pentru ca nu era francez ! ). Dar din asta mai rezulta caldura care este o mie o suta treizeci si sapte virgula douazeci si patru Jouli (!!! ) si mai rezulta ceva dar s-a sunat si atentia mea este indreptata spre ceea ce se intampla afara. Baschet. Volei. Fumatori. Fotbal. Ora de fizica s-a incheiat, din punctul meu de vedere. Buna ziua !
P.S.: De ce mi-am adus aminte de ora de fizica fix azi ?! Fix pe plaja ?! Dubiossssss ! - Postat noaptea pe nisip.
sâmbătă, 1 mai 2010
luni, 1 februarie 2010
Nu stiu.
Ce-ar fi sa uitam pentru o secunda cine suntem noi cu adevarat ?! Cine am fi ? Ce ne-am dorii sa fim ? Nu inteleg de ce mi se freaca in creieras toate intrebarile astea. Probabil din curiozitate.
Ninge, dar nu inteleg de ce ma mir din moment ce e iarna... Nu vreau sa transmit nicio idee. Incerc sa gasesc niste raspunsuri de care nu am nevoie.. Linistea asurzitoare de afara ma doboara. Pot auzi fulgii de zapada cum se astern pe maneca bluzei de un albastru placut, probabil singura pata de culoare. Ce vreau defapt ? Nu asta vroiam sa fac. De ce nu-mi amintesc nimic ? Tot albul din fata ochilor ma nelinisteste. De ce alb ?! Nu inteleg. In casa totul mi se pare nelalocul lui. Imi sare in ochi o poza. Sunt eu. Intr-o fractiune de secunda imi vin in minte tot felul de imagini. Incerc sa inteleg. Cine eram ? Eram eu sau EU ? Poate nu eram nici una, nici alta. Poate eram tu. Dar care tu, ce fel de tu ? Raman un timp privind la poza si imi amintesc. Incep sa-mi amintesc. Eram doar eu. Un eu intr-o lume de tu. Dar, oare, sunt un eu mai special ?! Cu siguranta. De ce a fost atat de dificil sa-mi dau seama ? Oare chiar am vrut sa dau uitarii tot, doar pentru o clipa de altceva ?
Acum stiu cine sunt. Dar... Cine am fost ?!
duminică, 24 ianuarie 2010
Memories.
Pentru ca in mai putin de 5 zile primul semestru din clasa a X-a se sfarseste, voi posta cateva insemnari de-ale mele din cele mai "captivante" ore de curs.
Sa incepem...
* In timpul minunatei ore de antreprenoriala, linistea bantuie in jurul vocii cu caracter de monolog a profesorului. Bezna datorata lipsei de lumina naturala sufoca paginile caietelor, astfel ca nimeni nu poate scrie. Toti se uita dezolati in jur, cautand o solutie demna de urmat. De undeva, se aude ceva. Un spiridus din capul Ralucai sopteste : " ce-ar fi daca a-i aprinde si tu lumina ?! "
* Proful se uita nedumerit la fetele noastre molesite, continuandu-si plictisit si dezorientat monologul. Se scarpina in ochi. Copiii casca. Elena dezlipeste eticheta de pe o sticla de apa minerala Borsec de 500 ml. Desface capacul sticlei si o ultima picatura naravasa sare si ii uda pixul albastru. Il scutura cu tot cu propriul cap. Rupe o pagina a caietului si atarge atentia profesorului, trezindu-ne si pe noi din starea de somnolenta.
* Mai sunt 5 minute din ora. Elena se uita la mine. Rade. Vorbeste tare cu Ana. Proful spune "succint". Spune ca ne vom lua la revedere. De ce nu ne luam acum ? Sinteza. Plan. Amantunte. Firma. Numai tace. Se uita la mine, bagandu-si pixul in barba. Moare. Ba nu. O sa moara. Maceeeeeeeeel ! E si 20. Elena, ai murit ? NU ! Profu isi ridica mainile si soc : iese afara.
Sa incepem...
* In timpul minunatei ore de antreprenoriala, linistea bantuie in jurul vocii cu caracter de monolog a profesorului. Bezna datorata lipsei de lumina naturala sufoca paginile caietelor, astfel ca nimeni nu poate scrie. Toti se uita dezolati in jur, cautand o solutie demna de urmat. De undeva, se aude ceva. Un spiridus din capul Ralucai sopteste : " ce-ar fi daca a-i aprinde si tu lumina ?! "
* Proful se uita nedumerit la fetele noastre molesite, continuandu-si plictisit si dezorientat monologul. Se scarpina in ochi. Copiii casca. Elena dezlipeste eticheta de pe o sticla de apa minerala Borsec de 500 ml. Desface capacul sticlei si o ultima picatura naravasa sare si ii uda pixul albastru. Il scutura cu tot cu propriul cap. Rupe o pagina a caietului si atarge atentia profesorului, trezindu-ne si pe noi din starea de somnolenta.
* Mai sunt 5 minute din ora. Elena se uita la mine. Rade. Vorbeste tare cu Ana. Proful spune "succint". Spune ca ne vom lua la revedere. De ce nu ne luam acum ? Sinteza. Plan. Amantunte. Firma. Numai tace. Se uita la mine, bagandu-si pixul in barba. Moare. Ba nu. O sa moara. Maceeeeeeeeel ! E si 20. Elena, ai murit ? NU ! Profu isi ridica mainile si soc : iese afara.
sâmbătă, 5 decembrie 2009
Diferente.
Aud tot mai des vorbindu-se despre prietenie. Aud tot mai des replici de genul 'O stii pe X ? E prietena mea cea mai buna. Dar pe Y il stii ? E ca fratele meu, prietenul meu cel mai bun.' Lumea ar trebui sa inteleaga si sa constientizeze ca cel mai bun prieten al tau esti chiar tu. Daca tu nu te gandesti la tine, nici dracu' nu o va face. Un prieten nu trebuie sa fie catalogat drept 'cel mai bun' doar pentru ca iti spune cate scobitori a folosit la cina sau cat a dat pe o caserola de mici.
Prietenul/a fals/a, prietenul/a invidios/oasa, prietenul/a trecator/oare, prietenul/a profitor/oare, 'PRIETENA' IUBITULUI, prietenul/a adevarat/a. Sunt doar cateva dintre subtipurile cuvantului 'prieten'.
Un prieten bun iti ofera confort, confidentialitate, ajutor. Scopul nu este de a cauta o persoana de incredere, ci de a gasi o persoana si de a te asigura ca merita sa iti fie alaturi.
Prietenia e un fel de loterie. In zilele de azi suntem influentati de filme sau reviste in care prietenia este prezentata ca un amestec de nebunie si indrazneala. Dar hai sa ne gandim putin la ceea ce insemna prietenia pentru bunicii nostri. Prietenia apropiata ( intre un baiat si o fata ) era ultimul pas inainte de a cadea in valtoarea pasiunii, a iubirii.
Nu vreau sa imi continui ideile fara sa trec in revista ceea ce inseamna pentru mine subtipul ' prietena iubitului'. Dupa aceasta trecere, de la prietenie sincera la o relatie de iubire patimasa, poti observa cum foarte usor iubitului tau ii va creste peste noapte popularitatea in randul fetelor, cum numarul prietenelor lui va creste considerabil, cum acestea vor deveni, implicit, 'prietenele' tale.
Propria experienta ma indeamna sa scriu post-ul asta. Era o relatie draguta, pana in momentul in care anturajul devenise majoritar feminin. Nu ma deranja foarte tare, pentru ca aveam INCREDERE. Pun suflet foarte repede si, odata cu asta, simt nevoia sa am si incredere, chiar daca uneori gresesc. Greseala ma face sa invat. Revenind... Dupa cateva zile, 'prietenele mele' m-au facut sa cred ca ele sunt exact ceea ce par. Dar nu era asa. Erau doar prietenele iubitului meu. Si acum sa fim seriosi : carui baiat nu i se urca la cap cand se vede cu o iubita si cu alte 4-5 tipe roind in jurul lui ?! Dar, din pacate pentru restul, doar una i-a furat cealalta jumatate de inima pe care nu i-o furasem eu ( cliseu de cacat - ma simt nevoita sa il folosesc ). Nu am plans, nu am suferit. Nu m-am simtit si nici nu ma simt inselata. Ma voi simti inselata atunci cand o sa port 24/24 semnul eternitatii pe inelarul mainii stangi. Ma voi simti inselata atunci cand voi stii ca sunt legata de cineva. Dar la 15 ani, pe cine sa inseli, cine sa te insele ?
A trecut. A fost o lectie de viata. Am invatat sa analizez si sa renunt la prieteniile din interes formate peste noapte si sa apreciez prieteniile nascute fara motiv, durabile.
Prietenul/a fals/a, prietenul/a invidios/oasa, prietenul/a trecator/oare, prietenul/a profitor/oare, 'PRIETENA' IUBITULUI, prietenul/a adevarat/a. Sunt doar cateva dintre subtipurile cuvantului 'prieten'.
Un prieten bun iti ofera confort, confidentialitate, ajutor. Scopul nu este de a cauta o persoana de incredere, ci de a gasi o persoana si de a te asigura ca merita sa iti fie alaturi.
Prietenia e un fel de loterie. In zilele de azi suntem influentati de filme sau reviste in care prietenia este prezentata ca un amestec de nebunie si indrazneala. Dar hai sa ne gandim putin la ceea ce insemna prietenia pentru bunicii nostri. Prietenia apropiata ( intre un baiat si o fata ) era ultimul pas inainte de a cadea in valtoarea pasiunii, a iubirii.
Nu vreau sa imi continui ideile fara sa trec in revista ceea ce inseamna pentru mine subtipul ' prietena iubitului'. Dupa aceasta trecere, de la prietenie sincera la o relatie de iubire patimasa, poti observa cum foarte usor iubitului tau ii va creste peste noapte popularitatea in randul fetelor, cum numarul prietenelor lui va creste considerabil, cum acestea vor deveni, implicit, 'prietenele' tale.
Propria experienta ma indeamna sa scriu post-ul asta. Era o relatie draguta, pana in momentul in care anturajul devenise majoritar feminin. Nu ma deranja foarte tare, pentru ca aveam INCREDERE. Pun suflet foarte repede si, odata cu asta, simt nevoia sa am si incredere, chiar daca uneori gresesc. Greseala ma face sa invat. Revenind... Dupa cateva zile, 'prietenele mele' m-au facut sa cred ca ele sunt exact ceea ce par. Dar nu era asa. Erau doar prietenele iubitului meu. Si acum sa fim seriosi : carui baiat nu i se urca la cap cand se vede cu o iubita si cu alte 4-5 tipe roind in jurul lui ?! Dar, din pacate pentru restul, doar una i-a furat cealalta jumatate de inima pe care nu i-o furasem eu ( cliseu de cacat - ma simt nevoita sa il folosesc ). Nu am plans, nu am suferit. Nu m-am simtit si nici nu ma simt inselata. Ma voi simti inselata atunci cand o sa port 24/24 semnul eternitatii pe inelarul mainii stangi. Ma voi simti inselata atunci cand voi stii ca sunt legata de cineva. Dar la 15 ani, pe cine sa inseli, cine sa te insele ?
A trecut. A fost o lectie de viata. Am invatat sa analizez si sa renunt la prieteniile din interes formate peste noapte si sa apreciez prieteniile nascute fara motiv, durabile.
sâmbătă, 3 octombrie 2009
Israel et Islam.
Pendant un an, Charles de Foucauld s'est deguise en rabbin istraelite pour pouvoir faire son exploration au Maroc. Pendant un an, il est Joseph Aleman, ne en Russie, mais chasse par les dernieres persecutions; il arrive de Jerusalem et voyage pieusement a l'aventure, accompagne d'un ami, Mardochee, qui, lui, est un veritable rabbin. Pendant un an, Charles de Poucauld appartient a la meme race que ce Jesus en qui il ne croit plus.
Les Israelites vont lui accorder une fraternelle hospitalite. Ils lui partagent leur pain, ils le protegent sans jamais le trahir, alors meme qu'ils decouvrent sa veritable identite et son subterfuge.
Charles de Foucauld est tres frappe par la foi des Israelites; il va jusqu'a faire avec eux, lui incroyant, leurs gestes de priere. Tres frappe aussi par leur solidarite entre eux.
En meme temps, ce jeune incroyant rencontre l'Islam. Il a voulu connaitre les Arabes; il a pris contact avec eux, avec leur langue, avec leurs moeurs. Et il rencontre, du meme coup, leur foi. Ce qui le seduit dans cette foi, c'est d'abord la conviction profonde de ceux qui la vivent, cette conviction vigoureusse et ardente comme une epee de feu; c'est ensuite ce Dieu qu'ils adorent, le Tres-Grand, le Tout-Autre; c;est enfin la simplicite des dogmes en Islam. il a ete a ce point marque par l'Islam que dans sa priere, apres sa conversion, il lui arrivait encore d'entremeler des passages du Coran avec des prieres chretiennes.
Le choc de cette religion qui insiste tant sur la Transcendance l'a degage de ses embourbements : apres l'exploration au Maroc, plus de vie "mondaine"; il a retrouve le sens de la grandeur, une veritable dignite. Les horizons vastes du desert lui ont fait voir la petitesse de cette vie mesquine, de l'existence inutile d'oisif de la Belle Epoque. Et la vigueur de l'Islam a contribue a lui faire envisager d'etre un homme qui se respecte, un homme debout.
Les Israelites vont lui accorder une fraternelle hospitalite. Ils lui partagent leur pain, ils le protegent sans jamais le trahir, alors meme qu'ils decouvrent sa veritable identite et son subterfuge.
Charles de Foucauld est tres frappe par la foi des Israelites; il va jusqu'a faire avec eux, lui incroyant, leurs gestes de priere. Tres frappe aussi par leur solidarite entre eux.
En meme temps, ce jeune incroyant rencontre l'Islam. Il a voulu connaitre les Arabes; il a pris contact avec eux, avec leur langue, avec leurs moeurs. Et il rencontre, du meme coup, leur foi. Ce qui le seduit dans cette foi, c'est d'abord la conviction profonde de ceux qui la vivent, cette conviction vigoureusse et ardente comme une epee de feu; c'est ensuite ce Dieu qu'ils adorent, le Tres-Grand, le Tout-Autre; c;est enfin la simplicite des dogmes en Islam. il a ete a ce point marque par l'Islam que dans sa priere, apres sa conversion, il lui arrivait encore d'entremeler des passages du Coran avec des prieres chretiennes.
Le choc de cette religion qui insiste tant sur la Transcendance l'a degage de ses embourbements : apres l'exploration au Maroc, plus de vie "mondaine"; il a retrouve le sens de la grandeur, une veritable dignite. Les horizons vastes du desert lui ont fait voir la petitesse de cette vie mesquine, de l'existence inutile d'oisif de la Belle Epoque. Et la vigueur de l'Islam a contribue a lui faire envisager d'etre un homme qui se respecte, un homme debout.
joi, 17 septembrie 2009
Capitala celor 30 de ceasuri din aur.
Imi cer scuze ca nu am postat nimic de ceva vreme, dar m-am luat cu plecarile, cu scoala, cu bobocii & stuff. Sa o luam cu inceputul. Dupa cum bine v-ati dat seama, s-a terminat vacanta si, implicit, a inceput scoala. Totul bine si frumos, relaxare, impresii din vacanta, cum e prima saptamana de scoala. Trecand peste majoritatea bobocilor frustrati nu cred ca as avea nimic interesant sa consemnez aici, privind viata la liceu, viata de clasa a X-a...
Cu cateva minute in urma, am auzit la televizor o dezbatere intre Mihai Bendeac, Mihai Gadea, Mihai Morar si Daniel Buzdugan privind intentia primarului Sorin Oprescu de a auri toate ceasurile din capitala. O idee destul de ciudata daca stam sa ne gandim ca, odata suflate cu aur, nu vor rezista mai mult de 3 nopti pe strazile micului Paris. Pe de alta parte, daca sunt pazite 24 din 24, ar putea deveni obiectiv turistic, Bucurestiul fiind cunoscut sub numele de "Capitala cu cele 30 de ceasuri de aur". Am putea sa incercam, poate vom iesi in evidenta cu ceva bun, exceptand corturile de langa Roma sau vanatoarea si gatirea lebedelor de pe lacurile din marile orase.
Cu cateva minute in urma, am auzit la televizor o dezbatere intre Mihai Bendeac, Mihai Gadea, Mihai Morar si Daniel Buzdugan privind intentia primarului Sorin Oprescu de a auri toate ceasurile din capitala. O idee destul de ciudata daca stam sa ne gandim ca, odata suflate cu aur, nu vor rezista mai mult de 3 nopti pe strazile micului Paris. Pe de alta parte, daca sunt pazite 24 din 24, ar putea deveni obiectiv turistic, Bucurestiul fiind cunoscut sub numele de "Capitala cu cele 30 de ceasuri de aur". Am putea sa incercam, poate vom iesi in evidenta cu ceva bun, exceptand corturile de langa Roma sau vanatoarea si gatirea lebedelor de pe lacurile din marile orase.
vineri, 14 august 2009
Munteeee.
Tot ce vreau e sa ies putin din monotonia care nu-mi da pace de ceva timp. O calatorie. O excursie. Orice calatorie, in afara de cea pe jos, e dupa mine o calatorie pe picioare straine. A avea la indemana cuseta unui tren sau rotile unei masini, inseamna a merge sezand si a vedea numai ceea ce ti se da, nu insa tot ce ai vrea. Iata de ce m-am hotarat eu sa plec cateva zile la munte. Pentru o portie sanatosa de aer curat. In varful muntelui. Cert este ca ma voi relaxa. Voi incerca sa iau la pas toate potecile in speranta ca o sa uit pentru ceva timp de toata nebunia din Bucuresti...Maine plec. Mai mult ca sigur.
vineri, 31 iulie 2009
Alege.
Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul. Mircea Badea se poate supara pe mine pentru ca am inceput post-ul asa, dar asta descrie cel mai bine ceea ce se intampla in Romania, Bucuresti, mai exact in cartierul Viilor de mai bine de 24 de ore. Ca orice om normal, aseara am intrat sa-mi fac un dus. Dar apa nu curgea. Florile se uscau si cainele isi tara limba dupa el prin curte. In jurul orei 23 o picatura isi face aparitia in chiuveta din bucatarie. Picatura de APA ?! Maro ?! Am lasat totul balta si am decis sa-mi pierd noaptea pe net. Dimineata, hai sa spal vasele. Dar mi-am luat teapa. Mai bantui eu putin prin casa si primesc un mesaj de la Ana, verisoara mea : a venit apa, dar nu mai avem cablu. Suuuuuper ! Vorbesc si cu Corina, care imi confirma ca nici la ea nu merge cablul. Nici macar netul. De acum ma astept la orice. Ii spun Anei sa ma anunte cand vine cablul, nu de alta, doar sa stiu cand mi se va lua si lumina sau gazele sau orice alta utilitate pentru care parintii mei sau oricine altcineva plateste lunar bani grei. Pentru ce, pana la urma ? Pentru a beneficia de o ora de apa, si aia maro ? Pentru o ora de cablu, si ala intrerupt ? Si in toata chestia asta e vorba doar de bun simt. Puteau sa-mi lipeasca pe poarta cu o tona de aracet un anunt : PROSTILOR, VEDETI CA AZI NU AVETI APA CA VREM NOI SA MAI SPARGEM STRAZILE A 89754940-A OARA SA VERIFICAM DACA E TOTUL IN REGULA. Dar de ce sa mai plateasca alti bani ca sa scoata la imprimanta niste amarate de foi sau de ce sa se mai plimbe ei din poarta in poarta sa anunte ?!
Sunt putin revoltata. Asta poate pentru ca am vazut cum decurg lucrurile peste hotare. Dar iata ca m-am intors in pitoreasca Romanie. Si...m-am lovit fara sa vreau de nesimtire si de dezinteres.
marți, 28 iulie 2009
Un Bucuresti nostalgic.
Bucurestiul e un oras frumos, in care Orientul si Occidentul parca se contopesc. Te aflii inca in Europa, daca tii seama de pozitia sa geografica; dar esti deja in Asia, daca ai in vedere anumite moravuri ale locului, turcii, sarbii sau alte rase macedonene, din care poti zari pe strada specimene dintre cele mai pitoresti. Si totusi, ai de-a face cu o tara latina; soldatii romani, care au colonizat candva tinutul, s-au gandit, desigur, tot timpul, numai la Roma, pe-atunci capitala a lumii si a tuturor lucrurilor frumoase. Nostalgia aceasta occidentala li s-a transmis si urmasilor lor. Oamenii din Romania ( The Land of Choice ) se gandesc necontenit la un oras in care luxul e ceva firesc, iar viata o continua veselie ( *vezi Bamboo, zona Dorobanti, etc. ). Numai ca Roma si-a pierdut maretia de altadata. Regina cetatilor i-a cedat coroana Parisului, asa ca nu-i deloc de mirare ca, printr-un soi de atavism, gandul romanilor se indreapta mereu spre Paris, care ocupa atat de bine locul in fruntea universului.
sâmbătă, 25 iulie 2009
Panica.
Era intuneric. M-am uitat in sus si in jos, in stanga si in dreapta, mi-am fluturat mainile prin fata ochilor, dar nu am vazut nici macar o parere de miscare. Am clipit. Am clipit iar. Absolut nimic. Aerul era cumplit, prea gros, aproape solid. Aerul n-ar trebui sa fie solid. As fi vrut sa-l ating cu mainile, sa-l sfaram in bucatele si sa mi le indes pe trahee. Si mirosul de benzina... Ochii ma usturau, de parca cineva mi-ar fi smuls pleoapele si ar fi frecat pe rana o jumatate de lamaie. Nasul imi lua foc cu fiecare respiratie. Poti sa mori intr-un asemenea loc - m-am gandit atunci. Un tipat era pe cale sa ma biruie. Ca sa tip, trebuia sa respir. Dar nu aveam ce sa respir...Intuneric. Pana de curent. Oras aglomerat. Panica.
joi, 2 iulie 2009
Senzational.
Serban Herlea : bre... afara ie ploua
Creatsaaaaaa. :x : da bre
Creatsaaaaaa. :x : si chiar in acest moment SENZATIONAL : Dan Diaconescu dezbate in premiera cazul ploii misterioase care s-a abatut peste Bucuresti
Serban Herlea : MARIAAAAAAAAAA
Serban Herlea : DA-MI TELEFONUL SA FAC O MARTURISIRE IN LEGATURA DIRECTA
Serban Herlea : CRED CA PLOAIA ARE LEGATURA CU ELODIA SI CU DISPARITIA MAGDEI CIUMAC
Serban Herlea : vezi norul ala mai mare?
Serban Herlea : nu stiu daca obervi, dar eu il vad
Serban Herlea : asta poate si pentru ca am puteri, Dooooomnu Dan
Creatsaaaaaa. :x : sufeltuuuu meuuuuuuuuu
Serban Herlea : acel nor parca ar indica o sageata
Serban Herlea : SARACIEEEEEE
Creatsaaaaaa. :x : senzational
Creatsaaaaaa. :x : doamnelor si domnilor
Creatsaaaaaa. :x : numai la OTV
Creatsaaaaaa. :x : puteti vedea norul in forma de sageata
Serban Herlea : parca indica la baza unui pod
Serban Herlea : care de fapt poate fi o ascunzatoare
Serban Herlea : pentru armele din al doilea razboi mondial, doamnelor si domnilor
Serban Herlea : niciodata nu se stie ce poate ascunde un pod, dupa cum stiti am fost instalati de poduri de o gramada de ori pe parcursul emisiunii
Serban Herlea : am putea discuta de un complot al podurilor impotriva umanitatii
Serban Herlea : cel mai probabil, dupa cum crede si dl Vadim Tudor
Serban Herlea : al treilea razboi mondial poate incepe
Serban Herlea : podurile ne vor ataca in noaptea de 31 februarie, ora 6 dimineata
Creatsaaaaaa. :x : Domnuuu Daaaan
Serban Herlea : sufletu meeeu
Serban Herlea : plangeam cand te vedeam
Creatsaaaaaa. :x : irefutabil si iremediabil
Creatsaaaaaa. :x : poate 20 sau poate 30 de milioane de telespectatori ne urmaresc chiar in acest moment
Serban Herlea : ROXY MANELISTA
Serban Herlea : SI MARIAN VALOROSU
Serban Herlea : cum de am uitat de ei?
Creatsaaaaaa. :x : chiar in acest moment
Creatsaaaaaa. :x : ana haladita
Creatsaaaaaa. :x : ii smulge parul din cap
Creatsaaaaaa. :x : lui roxi manelista. BOMBASTIC.
Serban Herlea : who the hell is ana haladita?
Creatsaaaaaa. :x : no stii pe ana
Creatsaaaaaa. :x : haladitaa
Creatsaaaaaa. :x : ?!
Creatsaaaaaa. :x : n-ai pentru ce sa mai traiesti
Serban Herlea : am lipsit din univers probabil
Serban Herlea : ana haladita
Serban Herlea : e la fel de sexy ca si roxy manelista?
Creatsaaaaaa. :x : nuu
Creatsaaaaaa. :x : ana haladita
Creatsaaaaaa. :x : are vreo 25 de ani
Creatsaaaaaa. :x : asa
Creatsaaaaaa. :x : si e boss
Serban Herlea : ai numarul ei ? vreau sa fac un album cu ea
Serban Herlea : HAUS
Serban Herlea : TRENS
Serban Herlea : hiturile la anu' care vine 2010 se stie
Serban Herlea : asta va fi titlul
Creatsaaaaaa. :x : se stieeeeeeeeeeeeee !!!
Cam asta puteti face intr-o zi ploioasa de iulie. Gasiti un prieten care sa impartaseasca pasiunea pentru OTV ( Televiziunea Poporului ) si da-ti-i drumul. Distractie garantata.
Creatsaaaaaa. :x : da bre
Creatsaaaaaa. :x : si chiar in acest moment SENZATIONAL : Dan Diaconescu dezbate in premiera cazul ploii misterioase care s-a abatut peste Bucuresti
Serban Herlea : MARIAAAAAAAAAA
Serban Herlea : DA-MI TELEFONUL SA FAC O MARTURISIRE IN LEGATURA DIRECTA
Serban Herlea : CRED CA PLOAIA ARE LEGATURA CU ELODIA SI CU DISPARITIA MAGDEI CIUMAC
Serban Herlea : vezi norul ala mai mare?
Serban Herlea : nu stiu daca obervi, dar eu il vad
Serban Herlea : asta poate si pentru ca am puteri, Dooooomnu Dan
Creatsaaaaaa. :x : sufeltuuuu meuuuuuuuuu
Serban Herlea : acel nor parca ar indica o sageata
Serban Herlea : SARACIEEEEEE
Creatsaaaaaa. :x : senzational
Creatsaaaaaa. :x : doamnelor si domnilor
Creatsaaaaaa. :x : numai la OTV
Creatsaaaaaa. :x : puteti vedea norul in forma de sageata
Serban Herlea : parca indica la baza unui pod
Serban Herlea : care de fapt poate fi o ascunzatoare
Serban Herlea : pentru armele din al doilea razboi mondial, doamnelor si domnilor
Serban Herlea : niciodata nu se stie ce poate ascunde un pod, dupa cum stiti am fost instalati de poduri de o gramada de ori pe parcursul emisiunii
Serban Herlea : am putea discuta de un complot al podurilor impotriva umanitatii
Serban Herlea : cel mai probabil, dupa cum crede si dl Vadim Tudor
Serban Herlea : al treilea razboi mondial poate incepe
Serban Herlea : podurile ne vor ataca in noaptea de 31 februarie, ora 6 dimineata
Creatsaaaaaa. :x : Domnuuu Daaaan
Serban Herlea : sufletu meeeu
Serban Herlea : plangeam cand te vedeam
Creatsaaaaaa. :x : irefutabil si iremediabil
Creatsaaaaaa. :x : poate 20 sau poate 30 de milioane de telespectatori ne urmaresc chiar in acest moment
Serban Herlea : ROXY MANELISTA
Serban Herlea : SI MARIAN VALOROSU
Serban Herlea : cum de am uitat de ei?
Creatsaaaaaa. :x : chiar in acest moment
Creatsaaaaaa. :x : ana haladita
Creatsaaaaaa. :x : ii smulge parul din cap
Creatsaaaaaa. :x : lui roxi manelista. BOMBASTIC.
Serban Herlea : who the hell is ana haladita?
Creatsaaaaaa. :x : no stii pe ana
Creatsaaaaaa. :x : haladitaa
Creatsaaaaaa. :x : ?!
Creatsaaaaaa. :x : n-ai pentru ce sa mai traiesti
Serban Herlea : am lipsit din univers probabil
Serban Herlea : ana haladita
Serban Herlea : e la fel de sexy ca si roxy manelista?
Creatsaaaaaa. :x : nuu
Creatsaaaaaa. :x : ana haladita
Creatsaaaaaa. :x : are vreo 25 de ani
Creatsaaaaaa. :x : asa
Creatsaaaaaa. :x : si e boss
Serban Herlea : ai numarul ei ? vreau sa fac un album cu ea
Serban Herlea : HAUS
Serban Herlea : TRENS
Serban Herlea : hiturile la anu' care vine 2010 se stie
Serban Herlea : asta va fi titlul
Creatsaaaaaa. :x : se stieeeeeeeeeeeeee !!!
Cam asta puteti face intr-o zi ploioasa de iulie. Gasiti un prieten care sa impartaseasca pasiunea pentru OTV ( Televiziunea Poporului ) si da-ti-i drumul. Distractie garantata.
luni, 29 iunie 2009
Secrete.
Am invatat sa fiu singura persoana care imi stie secretele. Secretul meu nu poate fi descoperit pentru ca nu-l spun nimanui. Orice taina stiuta de mai mult de doua persoane este publica ? Nu. Orice taina care trece de mine devine publica.
Cosmarul meu se repeta in fiecare noapte conform unui scenariu neschimbat: un cadavru ascuns, iar eu eram criminala. Ascunsesem cadavrul si traiam cu teama ca va fi descoperit. Zadarnic incercam tot felul de siretlicuri pentru ca ceilalti sa nu-l vada. Cosmarul consta in acele momente care precedau descoperirea sa.
Imi pierd memoria dupa bunul plac. O arma pe care o folosesc in convietuirea mea alaturi de ceilalti. Uit ce vreau, imi amintesc ce vreau. Stapanul meu sunt eu si nu trebuie sa dau explicatii nici pe pamant, nici in ceruri.
Cosmarul meu se repeta in fiecare noapte conform unui scenariu neschimbat: un cadavru ascuns, iar eu eram criminala. Ascunsesem cadavrul si traiam cu teama ca va fi descoperit. Zadarnic incercam tot felul de siretlicuri pentru ca ceilalti sa nu-l vada. Cosmarul consta in acele momente care precedau descoperirea sa.
Imi pierd memoria dupa bunul plac. O arma pe care o folosesc in convietuirea mea alaturi de ceilalti. Uit ce vreau, imi amintesc ce vreau. Stapanul meu sunt eu si nu trebuie sa dau explicatii nici pe pamant, nici in ceruri.
Pentru inceput...
DA sau NU sunt cuvinte care vin singure dupa o analiza foarte rapida. Decizia vine de la sine. Sterg toate regulile lumii. Nu ascult decat de vocea mea. Sentimentul meu de moralitate nu are nicio legatura cu valorile lumii care ma inconjoara. Aceasta moralitate personala este cea care'mi cantareste faptele, cea care mi le dicteaza. Eu singura imi stabilesc standardele. Traiesc dupa regulile mele. Imi petrec timpul cu cei pe care ii iubesc, cu cei care ma iubesc. Ce ma preocupa sunt prietenii mei si felul in care acestia isi fac meritat statutul. Nu sunt obligata sa dau seama niciunui alt individ despre existenta mea. Viata mea doar mie imi este dat sa o traiesc. Secretele mele sunt doar pentru mine si pentru cei in care am incredere.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
