Un Bucuresti nostalgic.

Bucurestiul e un oras frumos, in care Orientul si Occidentul parca se contopesc. Te aflii inca in Europa, daca tii seama de pozitia sa geografica; dar esti deja in Asia, daca ai in vedere anumite moravuri ale locului, turcii, sarbii sau alte rase macedonene, din care poti zari pe strada specimene dintre cele mai pitoresti. Si totusi, ai de-a face cu o tara latina; soldatii romani, care au colonizat candva tinutul, s-au gandit, desigur, tot timpul, numai la Roma, pe-atunci capitala a lumii si a tuturor lucrurilor frumoase. Nostalgia aceasta occidentala li s-a transmis si urmasilor lor. Oamenii din Romania ( The Land of Choice ) se gandesc necontenit la un oras in care luxul e ceva firesc, iar viata o continua veselie ( *vezi Bamboo, zona Dorobanti, etc. ). Numai ca Roma si-a pierdut maretia de altadata. Regina cetatilor i-a cedat coroana Parisului, asa ca nu-i deloc de mirare ca, printr-un soi de atavism, gandul romanilor se indreapta mereu spre Paris, care ocupa atat de bine locul in fruntea universului.